Primul soi de tomate tip KUMATO obţinut în România la BRGV Buzău

28 august 2023by info@brgv.ro0

dr. ing. Bianca Mușat, CS BRGV Buzău

 

Colecţia de germoplasmă a Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău însumează peste 3600 de genotipuri aparţinând speciei Solanum lycopersicum. Aceste genotipuri se află în diverse stadii de ameliorare, atât segregante, avansate genetic sau stabile genetic.

Baza de germoplasmă a BRGV Buzău este compusă din genotipuri aparţinând atât genului Solanum, din care amintim Solanum nigrum melanocerasum, Solanum sysymbrifolium, Solanum muricatum, Solanum hirsutum, Solanum peruvianum, Solanum lycopersicum var. cerasiformae. Majoritatea resurselor genetice aflate în coservare provin din resursele genetice tradiţionale cunoscute sub denumirea de populaţii locale, varietăţi care nu au fost niciodată înregistrate în cataloagele oficiale ale plantelor de cultură şi la care BRGV Buzău deţine un imens tezaur.

Solanum nigrum melanocerasum

 

În contextul trecerii de la sistemul clasic alimentar care se baza pe conceptele de raţionalizare, omogenitate şi standardizare a produselor alimentare la sistemul alimentar adaptat lumii moderne ce promovează heterogenitatea, diversitatea şi autenticitatea, cererea pentru varietate în cazul tomatelor devine din ce în ce mai pregnantă (Ekelund, L. and Jönsson, H., 2011).

Astfel, cercetările întreprinse la BRGV Buzău au urmat trendul diversităţii produselor alimentare şi a pus accent pe ameliorarea genotipurilor de tomate care fac parte din grupa de fructe tip kumato.

Solanum sysymbrifolium, tomate sălbatice

Kumato este denumirea comercială atribuită unui soi de tomate obţinut în Spania cu numele de Olmeca, linia având codul experimental anterior SX 387. Luis Ortega şi familia acestuia au fost primii care au cultivat aceasta tomată în anul 1970 în grădina familială din satul Agra, Spania. Scopul ameliorării acestei varietăţi de tomata a fost obţinerea unei tomate rezistente pe soluri sărăturate, cu fructe foarte aromate şi gustoase cu posibilitatea de a le comercializa în toate stadiile de maturitate. Materialul genetic de bază care a fost folosit ca sursa iniţială pentru obţinerea de tomate kumato este originar din insula Galapagos şi anume Solanum cheesmanii care a fost folosit în hibridarea interspecifica.  Kumato a fost obţinut prin hibridare şi iniţial nu putea fi accesat de către publicul larg ci putea fi cultivat doar de câţiva producători de top din Australia, Belgia, Canada, Franţa, Grecia, Ţările de Jos, Spania, Elveţia, Turcia, Mexic, Liban şi UK. Seminţele kumato erau considerate ”varietate de club” în mediul agrobusiness de către anumiţi producători cu drept de acces obţinut în urma unor selectii riguroase şi care pot participa doar pe bază de invitaţie.

De-a lungul timpului însă, au fost obţinute multe alte soiuri de tomate tip kumato comercializate în întreaga lume, dintre care amintim: Neagră de Crimeea, Russian Black tomato, Rosso bruno, Negre de Tula, Black Prince, Cherokee, etc.

Tipicitatea  fructelor de tomate tip kumato este dată de următoarele caracteristici standard: plante cu creştere nedeterminată, aproximativ 8 inflorescenţe/planta, fructe de 5-6 cm diametru cu greutatea de 80-120 g. Culoarea epicarpului variază de la verde-maroniu, ciocolatiu la roşu închis. Pulpa fructelor este fermă, crocantă, uşor zemoasa, mult mai dulci decât fructele clasice de tomate datorită conţinutului ridicat de fructoza.

Pe lângă caracteristicile valoroase imprimate acestei specii, cum ar fi productivitatea, fermitatea, calitate organoleptică superioară, tomata tip kumato prezintă proprietăţi medicinale de excepţie spre deosebire de tomata clasică. Datorită conținutului în antioxidanţi, fructele kumato au proprietăţi de regenerare celulară, activarea funcţiei anti-imbatranire, sunt considerate superioare comparativ cu celelalte medicinale. Conţin cantităţi însemnate de vitamina C, A, fier, calciu, magneziu, potasiu şi licopen. Nu conţine colesterol sau acizi graşi nesaturaţi.

Primul soi de tomate tip kumato în România a fost obţinut la BRGV Buzău şi este în curs de omologare şi brevetare sub denumirea provizorie de Rapsodia, autorii soiului fiind dr. ing. Costel Vînătoru și dr. ing. Bianca Mușat. Deşi majoritatea hibridărilor efectuate la BRGV Buzău au fost intraspecifice, această varietate a fost obţinută prin hibridare interspecifică. Plantele prezintă creștere nedeterminată şi pot ajunge până la înălţimea 210 cm şi formează peste 8-10 etaje. Frunzele sunt imparipenat compuse, formate din foliole de mici dimensiuni. Lungimea medie a frunzei este de 35 cm. Inflorescenţele sunt atât bifurcate cât şi compuse, având un număr de peste 15 fructe/ inflorescenţă. Soiul este distinct prin fructele tricolore, verde cu striuri de culoare verde deschis şi galben atunci când fructul este imatur şi roşu striat cu verde şi galben auriu la maturitate, cu aroma specifică şi gust deosebit. Greutatea medie a unui fruct este de 20 g. Fructele prezintă luciu caracteristic, fermitate mare, de 2,8 N şi maturare concentrată, permițând atât recoltarea individuală a fructului cât și a inflorescenței în totalitate. Fructul prezintă un diametru de 3,5 cm şi 3,6 cm înălţime medie. În secţiune transversală, fructul prezintă 2 lojii şi o grosime a pericarpului de 5,5 mm. Soiul poate fi cultivat atât în spații protejate cât și în câmp în sistem palisat. Este destinat pentru consum în stare proaspătă, în salate sau în diverse preparate culinare, având un raport echilibrat zahăr: aciditate, totalul substanţelor solubile fiind de 11,8°Brix.

Deşi vorbim de un tip nou de tomate de cultură, tehnologia de cultură a tomatei tip kumato nu difera de cea clasică specifică tomatelor cu creştere nedeterminată. Se efectuează înfiinţarea culturii prin producere de răsaduri şi se plantează la distanţele de 70 cm între rânduri şi 30 cm între plante/rând. De menţionat că soiul se remarca printr-o rezistenţă sporită spre deosebire de varietatile clasice la principalele boli şi dăunători specifice tomatelor. Acesta are o capacitatea de adaptare mai bună la condiţiile extreme de mediu spre deosebire de celelalte varietăţi, răsucindu-şi foliolele ca formă de apărare.

soiul Rapsodia al BRGV Buzău în curs de omologare
Soiul Rapsodia detaliu fructe imature

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cercetările s-au finalizat cu succes nu numai în cazul acestei varietăți de tip kumato ci şi în cazul altor două linii care se află în stadiu avansat de ameliorare. De precizat că acestea au expresivitate fenotipică distinctă.

 

detaliu frunză și fructe

 

 

Bibliografie

Ekelund, L. and Jönsson, H. (2011) “How does Modernity Taste? Tomatoes in the Societal Change from Modernity to Late Modernity”, Culture Unbound, 3(3), pp. 439–454. doi: 10.3384/cu.2000.1525.113439.

Baek, M., Betre, S. T., Choi, H., & Jeong, C. (2022, August). Changes in Ripening Quality, Secondary Metabolites and Antioxidant Activities of ‘Kumato’Tomato during Cool Storage with Methyl Jasmonate and Salicylic Acid Treatment. In 2022 ASHS Annual Conference. ASHS.

Webografie

https://plantura.garden/uk/vegetables/tomato-varieties/kumato-tomato

Share on:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *