dr. ing. Matilda Popescu, CS BRGV Buzău
Rezumat
Lactuca sibirica, cunoscută sub numele de „salată siberiană”, este o specie perenă originară din regiunile nordice ale Eurasiei, remarcabilă prin adaptabilitatea sa la condiții climatice severe. Această lucrare analizează procesul de formare a semințelor, aspecte morfologice relevante și comportamentul unui genotip adaptat la condițiile climatice din România, rezultat al cercetărilor realizate la BRGV Buzău. Un soi promițător, denumit provizoriu „Dochia”, a fost selecționat pentru omologare, datorită caracteristicilor sale superioare privind masa vegetativă, gustul și adaptabilitatea la climatul temperat continental.
Lactuca sibirica, commonly known as “Siberian lettuce,” is a perennial species native to the northern regions of Eurasia, notable for its adaptability to harsh climatic conditions. This paper examines the seed formation process, relevant morphological features, and the behavior of a genotype adapted to the climatic conditions of Romania, based on research conducted at BRGV Buzău. A promising cultivar, provisionally named “Dochia,” has been selected for registration due to its superior traits in terms of vegetative mass, flavor, and adaptability to the temperate continental climate.
Semințele reprezintă punctul culminant în ciclul de viață al plantelor superioare, asigurând reproducerea și dispersarea speciilor. Lactuca sibirica face parte din familia Asteraceae și este adaptată la condiții climatice dure, fiind o sursă potențială valoroasă pentru diversificarea alimentației și medicina tradițională. În contextul schimbărilor climatice și al nevoii de alternative alimentare reziliente, studiul acestei specii a devenit deosebit de relevant.
Material și Metode
Cercetările au fost realizate în cadrul BRGV Buzău. Materialul biologic a fost reprezentat de populații de Lactuca sibirica cultivate experimental. Observațiile au vizat fenologia plantei, caracteristicile morfologice ale frunzelor, tulpinii, inflorescenței, florilor și fructelor, precum și capacitatea de adaptare la condițiile climatice ale regiunii. Lucrările de ameliorare au urmărit stabilitatea, uniformitatea și calitățile organoleptice ale frunzelor.
Rezultate
Caracteristici morfologice
Frunze: Lanceolate, marginile ușor zimțate, dispuse alternant, de culoare verde intens.
Tulpină: Erectă, netedă, cilindrică, cu înălțimi de 50–100 cm, ramificată pe două ordine.
Inflorescență: Capitul de flori mici, albe sau galbene, atractive pentru polenizatori.
Fructe: Achene mici (12–18 pe capitul), elipsoidale, prevăzute cu papus pentru dispersia anemofilă.
Anatomia florii
Inflorescența este de tip capitul, compusă din:
Flori ligulate: Sterile, situate la periferie, funcționând ca atractanți pentru polenizatori.
Flori tubulare: Hermafrodite, cu stamine fuzionate și gineceu format din ovar, stil și stigmat.
Anatomia fructului
Fructele sunt achene dezvoltate dintr-un singur ovar, fără endosperm, cu pericarp neted și striațiuni longitudinale. Papusul, format din peri fini, facilitează dispersarea semințelor de către vânt.
Selectarea soiului „Dochia”
Genotipul „Dochia” a prezentat o masă vegetativă abundentă, frunze crocante și aromate, fiind bine adaptat la climatul României. Este cultivabil pe tot parcursul anului, cu preferință pentru perioadele răcoroase (toamna târzie și primăvara timpurie).
Adaptabilitatea ridicată și capacitatea de formare a semințelor în condiții temperate demonstrează potențialul speciei Lactuca sibirica ca resursă genetică valoroasă pentru ameliorarea altor soiuri de salată. Proprietățile terapeutice ale lactucarium-ului sporesc valoarea utilizării acestei plante în alimentație și fitoterapie.
De asemenea, structura florală specializată și mecanismele eficiente de dispersie a semințelor favorizează extinderea naturală a arealului acestei specii, fiind un model excelent pentru studiul ecologiei plantelor din zonele reci.
Concluzii
Studiile efectuate asupra speciei Lactuca sibirica au evidențiat importanța formării semințelor și adaptabilitatea crescută la condițiile climatice ale României. Soiul „Dochia” prezintă calități remarcabile care îl recomandă pentru omologare și introducere în cultură. În perspectivă, această specie poate contribui semnificativ la diversificarea resurselor alimentare și la dezvoltarea unor practici agricole sustenabile.
