Autori: Geanina Negoșanu, Costel Vînătoru, Adrian Peticilă, Bianca Mușat, Camelia Bratu, Adrian Asănică
*Articol prezentat în cadrul Conferinței Internaționale ”Agriculture for Life, Life for Agriculture”, București, 8-10 iunie 2023
Sideritis scardica Griseb se întâlnește ca plantă endemică în zona centrală a Peninsulei Balcanice (Grdiša et al., 2019) mai exact în sud-vestul Albaniei, Nordul Macedoniei, Bulgaria și Grecia (Petrova et al., 2009). Caracteristică zonei alpine ți rocăriilor, crește ca plantă perenă la altitudini de 1600-2300 m. Sideritis scardica Griseb varietatea Ossa este originară de pe muntele cu același nume, din partea nordică a Greciei și reprezintă un genotip cu caracteristici fenotipice distincte (Papanikoulau et al., 1982) datorită selecției naturale generată de izolarea geografică și limitarea schimbului de gene între populațiile locale de pe cuprinsul Greciei. Pe Muntele Ossa a fost înființată o ferma ”Ossa – Gradina cu ierburi” cu culturi organice de S. scardica var. Ossa si Origanum vulgare și care comercializează două tipuri de produse, sub denumirea de Ceai Ossa si Oregano Ossa.
În România incă din 2002 a fost studiată si aclimatizată de către cercetătorul Costel Vînătoru care obține primul soi românesc, denumit Domnesc, omologat în 2019. În prezent, la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale din Buzău (BRGV) cercetările continuă la specia de Sideritis vizând aclimatizarea și ameliorarea mai multor subspecii, evaluarea caracterelor fenotipice la var. Ossa în vederea obținerii unui noi genotip cu trăsături distincte și capacitate optimă de dezvoltare.
Cultura a fost înființată in 2019, cu material genetic provenit din colecția de germoplasmă a BRGV și din achiziția de semințe din zona de origine. Datorita germinației foarte scăzute la Ossa, între 25 și 50%, s-a folosit pentru o germinație mai bună un substrat format din 80% turbă si 20% dolomită, cu rol de alcalinizare a pH-lui (Negosanu et al., 2022). Semănatul s-a efectuat în 1-10 martie, în spatii protejate, iar după 60 de zile răsadurile au fost transplantate in câmpul experimental, pe teren pregătit in prealabil. Metodele de ameliorare folosite au fost selecția individuală repetată urmată de selecție în masă negativă. Observațiile fenologice și biometrice s-au efectuat conform fișelor UPOV iar determinările s-au efectuat in laboratorul BRGV.
Sideritis scardica Griseb var. Ossa preferă soluri cu compoziție nisipo-lutoasa, pH intre 6,9-8 si conținut scăzut de nutrienți. Cultura nu necesită îngrijiri speciale, doar in perioade cu exces pluvial se recomandă mulcirea solului, întrucât frunzele foarte pubescente de la baza plantei care băltesc în apă pot mucegăi foarte ușor, ducând până la dispariția întregii plante (Vînătoru et al., 2021).
În anul I de cultură planta dezvoltă un sistem radicular puternic care va conferi rezistență la ger și vânt puternic. Tufa se dezvoltă mai mult în plan orizontal decât vertical, cu valorii medii ale diametrului de 12-15 cm și 7-11 cm ale înălțimii. Planta ramifică mediu față de alte subspecii Sideritis iar baza nu se lignifica ci rămâne ierboasă. Nu dezvoltă tije florale. Întreaga planta este puternic pubescentă, de culoare verde-argintiu datorita perilor glandulari distribuiți in mod egal pe suprafața frunzelor, lăstarilor si tijelor. Frunzele au lungimi cuprinse între 3,8 – 4,2 cm, lățime 0,7 – 1 cm iar grosime intre 0,9 – 1,1 mm iar frunza este oblong-lanceolata, de obicei crenată, puternic pubescentă, după cum se poate observa și în imaginea de mai jos (Fig. 2, lit. c)).
În anul II de cultură planta se dezvoltă puternic atât în plan orizontal cât și vertical, ajungând la un diametru de 59-66 cm și o înălțime medie de 31-33 cm, ramifică puternic ajungând la o medie de 55 tije slab pubescente; tijele pot fi solitare sau ramificate; dezvoltă un numar mare de tije florale lungi, laxe iar o planta are între 75-100 inflorescențe dispuse terminal pe tijă iar fiecare inflorescență este formată din 5-11 verticile distanțate spre bază si comprimate spre vărf; lungimea inflorescențelor este cuprinsă între 5,6-17,3 cm iar diametrul este de 1,1 cm; înflorirea debutează la sfârșitul lunii mai, ajungând la înflorire în masă la jumătatea lunii iunie; florile sunt de culoare galben citron pe tipul 5;
În anul III de cultură planta ajunge la un maxim de dezvoltare a tufei pe înălțime de 29-34 cm iar pe orizontală de 68-74 cm; dimensiunile inflorescențelor nu diferă semnificativ față de anul II decât ca număr; planta are în medie 192 de tije solitare sau ramificate și 290 inflorescențe; masa florală medie este de 278 g iar cea foliara 708 g. Al II-lea val de înflorire are loc târziu în octombrie, în conditii de toamnă lungă florile se păstrează până la venirea înghețului;
Caracteristic plantelor din Fam. Lamiaceae si var. Ossa este bogată în uleiuri esențiale, polifenoli, minerale. Planta are potențial atât medicinal cât și aromatic. Din părțile aeriene recoltate și uscate se prepară un ceai cu o aromă puternică, un mix între citrice si mentol recomandat în tratarea unui mare număr de afecțiuni respiratorii, digestive, antiinflamatorii. Datorită principiilor active conținute planta are calități antioxidante, antiinflamatorii și anticancerigene. Studiile efectuate o recomandă în tratarea si prevenirea bolii Alzheimer care afectează peste 50 de milioane de persoane la nivel mondial si care are o incidență foarte ridicată în ultimii ani (Hofrichter et al., 2016).
Studiile efectuate la BRGV Buzău au demonstrat ca var. Ossa prezintă o rezistență crescută la condițiile pedoclimatice ale țării noastre si nu necesita condiții speciale de îngrijire si cultivare, putând fi recomandată și pentru cultivarea în sistem ecologic, ca urmare a rezistenței crescute la boli și dăunători. Mai mult, irigarea sub norma de consum influențează pozitiv concentrația uleiurilor esențiale (Chrysargyris et al. 2019). Var. Ossa este de asemenea o plantă meliferă, fiind o sursă de polen si nectar o perioadă lungă de timp, datorită celor două valuri de înflorire iar datorită prezenței albinelor pe toată durata zilei, se recomandă recoltarea dimineața devreme. Ca plantă ornamentală decorează frumos grădinile, se recomandă de exemplu în rocării ca plantă perenă, datorită coloritului inedit verde-argintiu și inflorescențelor galbene, în formă de spic.
***
Bibliografie
- Grdiša, M., Radosavljević, I., Liber, Z., Stefkov, G., Ralli, P., Chatzopoulou, P. S., … &Šatović, Z. (2019). Divergent selection and genetic structure of Sideritis scardica populations from southern Balkan Peninsula as revealed by AFLP fingerprinting. Scientific Reports, 9(1), 12767.
- Petrova, A. & Vladimirov, V. Red List of Bulgarian Vascular. Plants. Phytol Balcan 15, 63–94 (2009).
- Papanikolaou, K., Kokkini, S. A taxonomic revision of Sideritis L. Section Empedoclia (Rafin) Bentham (Labiatae) in Greece in Aromatic Plants: Basic and Applied Aspects (ed. Margaris, N.) 101–128 (MartinusNijhoff, 1982).
- Negoșanu, G., Asănică, A., Vînătoru, C., Peticilă, A., Mușat, B., Bratu, C., & Popescu, M. (2022). Technology Design For Sideritis Scardica As A New Culture In Romania. Scientific Papers. Series B. Horticulture, 66(1).
- Vinatoru, C., Barcanu, E., Peticilă, A., Agapie, O. L., Mușat, B., & Bratu, C. (2021, March). Phenotypic and biochemical expression of’Domnesc’cultivar (Sideritis scardica Griseb.). In IV International Symposium on Horticulture in Europe-SHE2021 1327 (pp. 715-720).
- Chrysargyris, A., Louka, S., Petropoulos, S. A., & Tzortzakis, N. (2023). Soilless Cultivation of Portulaca oleracea Using Medicinal and Aromatic Plant Residues for Partial Peat Replacement. Horticulturae, 9(4), 474.
- Hofrichter, J., Krohn, M., Schumacher, T., Lange, C., Feistel, B., Walbroel, B., & Pahnke, J. (2016). Sideritis spp. extracts enhance memory and learning in Alzheimer’s β-amyloidosis mouse models and aged C57Bl/6 mice. Journal of alzheimer’s disease, 53(3), 967-980.
- https://ossaherbs.gr/mountaintea.html
